Informații privind siguranța în caz de cutremur: cum să te pregătești în cazul unui seism

Ce trebuie să știi, pe scurt:

Într-un context în care România este o țară cu activitate seismică relevantă, iar Bucureștiul este considerat una dintre capitalele europene cu cel mai ridicat risc seismic (link articol Risc seismic în București), cunoașterea informațiilor privind siguranța în caz de cutremur devine esențială.

În acest context, în cadrul Zilei Regionale de Voluntariat Allianz Central Europe, dedicată prevenției, am ales ca temă principală la nivel local pregătirea pentru cutremur. Activitățile au fost desfășurate alături de voluntarii noștri și au avut ca beneficiari copii și tineri din cadrul SOS Satele Copiilor și The Social Incubator, într-un format practic, în care am discutat și exersat comportamentele corecte în cazul unui seism. Experiența a confirmat cât de importante sunt aceste informații atunci când sunt înțelese și aplicate în mod concret.

Autor: Echipa Allianz-ȚiriacÎn acest articol vei afla tot ce trebuie să știi despre:

Ce să faci înainte de un cutremur: cum te pregătești pentru a reduce cât mai mult impactul

Rucsacul de urgență: ce trebuie să ai pregătit din timp

Pregătirea copiilor: un aspect esențial

Informații privind siguranța în caz de cutremur: ce să faci în timpul seismului

Informații privind siguranța în caz de cutremur: ce să NU faci în timpul seismului

Ce faci imediat după un cutremur: reguli importante de siguranță

Rolul asigurării în procesul de recuperare după cutremur

Ce să faci înainte de un cutremur: cum te pregătești pentru a reduce cât mai mult impactul

În mod surprinzător, multe dintre accidentările din timpul unui seism nu sunt cauzate de prăbușirea clădirilor, ci de căderea obiectelor din interior: mobilierul care se răstoarnă, obiectele grele plasate la înălțime sau elementele care se sparg pot deveni periculoase în doar câteva secunde.

De aceea, organizarea locuinței trebuie privită ca o parte esențială a pregătirii. Există câteva măsuri simple, dar eficiente, care pot reduce semnificativ riscul de accidentare:

Fixarea mobilierului greu (dulapuri, biblioteci, televizoare) – aceste obiecte se pot răsturna în timpul unui cutremur și pot provoca răniri serioase. Pentru a le securiza, este recomandat să le prinzi de perete folosind sisteme de fixare dedicate: colțare metalice sau benzi de ancorare, fixate cu șuruburi în perete (ideal în structura de rezistență sau în perete plin). În cazul mobilierului înalt, prinderea în două puncte (sus și la mijloc) oferă stabilitate mai bună. Pentru electrocasnice, există sisteme speciale de prindere sau suporturi antialunecare.

Stabilizarea obiectelor instabile și fragile – obiectele decorative, televizoarele, monitoarele sau rafturile ușoare trebuie fixate sau poziționate astfel încât să nu poată aluneca. Se pot folosi benzi adezive speciale, sisteme de prindere sau pur și simplu repoziționarea lor în zone mai sigure.

Amplasarea obiectelor grele cât mai aproape de podea – orice obiect aflat la înălțime devine un risc în timpul cutremurului. Cărțile, cutiile, electrocasnicele sau alte obiecte grele trebuie mutate pe rafturile inferioare. Cu cât centrul de greutate este mai jos, cu atât riscul de răsturnare este mai mic.

Reconfigurarea zonelor în care petreci cel mai mult timp – este important să analizezi concret spațiile în care dormi sau lucrezi. De exemplu, deasupra patului nu ar trebui să existe rafturi, tablouri grele sau corpuri suspendate. La fel, lângă birou sau canapea trebuie evitate obiectele care pot cădea sau se pot deplasa.

Identificarea clară a locurilor sigure din locuință – aceste locuri trebuie stabilite dinainte, nu în momentul cutremurului. De regulă, sunt considerate mai sigure: spațiile sub o masă sau un birou solid, care pot proteja de obiecte căzute; zonele lângă pereți interiori structurali, mai rezistenți decât pereții exteriori; locuri departe de ferestre, oglinzi sau rafturi suspendate.
În schimb, trebuie evitate: apropierea de ferestre sau geamuri (se pot sparge); pereții exteriori (mai expuși); bucătăriile sau zonele cu multe obiecte suspendate.

Ideal este ca fiecare membru al familiei să știe exact unde se află aceste locuri care pot oferi protecție și să le poată identifica instinctiv în cazul unui cutremur.

Planul familiei – parte esențială din informațiile privind siguranța în caz de cutremur Pregătirea nu se oprește la organizarea locuinței. Un al doilea element foarte important este existența unui plan clar în familie, care să stabilească din timp ce face fiecare și cum reacționați în diferite scenarii.Într-un scenariu real, există șanse mari ca membrii familiei să nu fie împreună în momentul producerii cutremurului, iar comunicarea să fie dificilă sau chiar imposibilă pentru o perioadă. Din acest motiv, este important ca pregătirea să înceapă cu stabilirea unui plan simplu, dar bine înțeles de toți, bazat pe informații aplicate în viața reală.Un prim pas esențial este alegerea unui punct de întâlnire, într-o zonă deschisă și sigură, ferită de clădiri înalte sau elemente care s-ar putea prăbuși. Acest loc trebuie să fie ușor de recunoscut și accesibil din mai multe direcții, astfel încât fiecare membru al familiei să poată ajunge acolo chiar și în lipsa mijloacelor de transport sau a unei hărți.La fel de important este să existe claritate în ceea ce privește acțiunile fiecăruia. De exemplu, este util să stabiliți dinainte cine pe cine va încerca să contacteze, dar și ce faceți dacă telefonul nu funcționează. În astfel de situații, planul nu trebuie să depindă de tehnologie, ci de pași simpli, cunoscuți dinainte.Planul ar trebui să includă și lucruri practice, cum ar fi traseele pe care le puteți urma pentru a ajunge în siguranță la punctul de întâlnire, inclusiv variante alternative, în cazul în care unele străzi sunt blocate. Este la fel de important să fie clar cine este responsabil pentru copii, persoanele vârstnice sau animalele de companie și în ce ordine sunt făcute acțiunile imediat după cutremur.Un aspect esențial este ca aceste lucruri să fie discutate și înțelese de toți membrii familiei. În cazul copiilor, explicațiile trebuie să fie simple, adaptate vârstei lor, astfel încât să știe exact unde se adăpostesc, unde merg după cutremur și cui pot cere ajutor. Repetarea acestor scenarii periodic contribuie la transformarea informației în reflex.În final, un plan de familie bine stabilit nu trebuie să fie complicat, ci clar și ușor de urmat. Cu cât este mai simplu și mai bine cunoscut de toți, cu atât va fi mai util în momentul în care este cu adevărat nevoie.

Rucsacul de urgență: ce trebuie să ai pregătit din timp

În completarea acestui plan, rucsacul de urgență devine un element esențial. După un cutremur major, este posibil ca apa, curentul electric sau gazele să fie întrerupte, iar accesul la magazine sau servicii să fie limitat. Ideea nu este să anticipăm toate scenariile, ci să avem la îndemână strictul necesar care ne oferă autonomie pentru primele ore sau zile. Pentru detalii despre ce ar trebui să conțină rucsacul de urgență consultă articolul dedicat.

Pregătirea copiilor: un aspect esențial

Un element care este adesea trecut cu vederea, chiar și atunci când discutăm despre informații privind siguranța în caz de cutremur, este pregătirea copiilor. De multe ori, încercăm să evităm subiectele care pot genera teamă, însă, în realitate, lipsa informației poate duce la reacții de panică în momentele critice.

Copiilor trebuie să li se explice, pe înțelesul lor, adaptat vârstei, ce este un cutremur și ce au de făcut. Este important să discutați deschis, într-un mod simplu și calm, despre ce se întâmplă în timpul unui cutremur și ce au de făcut. La fel de util este să exersați împreună reacțiile corecte – unde și cum se adăpostesc în casă și pot participa la stabilirea planului familiei sau la pregătirea rucsacului de urgență, ceea ce îi ajută să înțeleagă mai bine situația și să capete încredere.

Nu în ultimul rând, este bine să cunoști și planul de urgență al școlii sau grădiniței, deoarece coerența între regulile de acasă și cele din alte medii îi ajută pe copii să reacționeze mai sigur.

Am văzut cât de important este ca aceste informații să fie puse în practică în cadrul Zilei Regionale de Voluntariat Allianz Central Europe, dedicată prevenției, când tema aleasă la nivel local a fost pregătirea pentru cutremur. Alături de colegii noștri voluntari, am desfășurat activități practice pentru copii și tineri de la SOS Satele Copiilor și The Social Incubator, în care comportamentele corecte au fost discutate și exersate în mod direct. Acest tip de experiență ne-a arătat că informația devine cu adevărat utilă atunci când este înțeleasă și transpusă în acțiuni concrete.

Informații privind siguranța în caz de cutremur: ce să faci în timpul seismului

Instinctul multora este de a fugi imediat afară, însă acesta poate fi lucrul cel mai periculos. În timpul unui seism, deplasarea este dificilă, iar zonele de tranzit – scări, lift, ieșiri, balcoane, spații exterioare în imediata apropiere a clădirilor – pot deveni cele mai riscante. Scările, în special, sunt cele mai vulnerabile și se pot fisura rapid.

Cea mai sigură reacție este să rămâi în spațiul în care te afli și să te adăpostești cât mai rapid într-un loc sigur: sub o masă solidă sau lângă un perete interior, de preferat unul de rezistență.

Este important să te îndepărtezi de ferestre, deoarece geamurile se pot sparge în timpul unui cutremur, iar cioburile rezultate pot provoca răniri serioase. Din acest motiv, adăpostirea trebuie făcută în zone cât mai protejate, departe de suprafețe vitrate.

Această reacție este sintetizată într-o regulă simplă, recunoscută internațional:

Drop – Cover – Hold

Ne lăsăm la nivelul solului pentru a ne menține echilibrul, ne protejăm capul și gâtul și ne adăpostim sub o piesă solidă de mobilier sau lângă un perete interior. Rămânem în această poziție până când mișcarea se oprește.

Informații privind siguranța în caz de cutremur: ce să NU faci în timpul seismului

În timpul unui cutremur, ieșirea în grabă din casă sau clădire este una dintre cele mai frecvente și periculoase reacții. Mișcarea seismică ne poate dezechilibra, iar spațiile de tranzit – precum scările sau zonele de acces – sunt printre cele mai vulnerabile. Pentru a reduce riscurile, este important să evităm următoarele comportamente:

Nu ieși în grabă din locuință sau din clădire – exteriorul imediat al clădirilor este una dintre cele mai periculoase zone, din cauza elementelor care pot cădea (fațade, balcoane, geamuri).

Nu folosi liftul – acesta se poate bloca sau opri între etaje în timpul sau după cutremur, lăsându-te într-o situație dificilă.
Nu coborî pe casa scării în timpul cutremurului – scările sunt printre cele mai vulnerabile zone structurale și se pot fisura sau prăbuși parțial.
Nu alerga și nu încerca să te deplasezi pe distanțe lungi – mișcarea solului îți poate afecta echilibrul și poate duce la căderi sau loviri de obiecte.
Nu te adăposti sub tocul ușii decât dacă știi că este plasată sub structură de rezistență – în locuințele moderne, de cele mai multe ori, ușile nu mai sunt amplasate sub grinzi structurale, așa cum se întâmpla în trecut.
Nu sta lângă ferestre, oglinzi sau obiecte suspendate – acestea se pot sparge sau cădea și pot provoca răni.

În esență, orice acțiune care înseamnă deplasare rapidă sau alegerea unui loc expus crește riscul. Siguranța vine din alegerea unui punct stabil și protejat și din evitarea reacțiilor impulsive.

Ce faci imediat după un cutremur: reguli importante de siguranță

Primul pas este evaluarea mediului în care te afli: verifici dacă există bucăți desprinse din tavan, scări avariate sau alte elemente instabile care te-ar putea răni.

În același timp, este important să verifici instalațiile din locuință și să oprești gazul, apa și curentul electric, de aceea este recomandat să știi dinainte unde se află robineții și panourile de control și cum pot fi închise rapid. Acest lucru este esențial pentru prevenirea unor riscuri suplimentare, precum incendii, explozii sau inundații, care pot apărea în urma avariilor produse de cutremur.

Este important de avut în vedere că după un cutremur pot apărea replici, uneori la scurt timp, motiv pentru care este recomandat să rămânem prudenți și să ne ferim în continuare de zonele potențial periculoase.

Dacă este sigur, poți ieși din clădire, dar doar după o evaluare atentă a traseului. Nu coborî pe scări decât dacă ai verificat să nu existe semne că structura lor este avariată - fisuri la capetele lor și la intersecția cu peretele, precum și crăpături pe peretele cu care se intersectează.

Apelurile telefonice trebuie făcute responsabil. În momentele imediat următoare cutremurului, rețelele pot fi supraîncărcate, iar apelurile neesențiale pot îngreuna intervenția autorităților.

Există și scenarii mai dificile, în care o persoană poate rămâne blocată într-o clădire avariată sau chiar sub dărâmături. În astfel de cazuri, instinctul de a încerca să iasă cu orice preț poate fi periculos, deoarece nu știm ce elemente instabile se află deasupra și există riscul de a provoca o prăbușire suplimentară.

În loc să forțezi ieșirea, este mai sigur să rămâi pe loc și să încerci să îți semnalezi prezența. Poți face acest lucru bătând ritmic într-o suprafață dură, cum ar fi un perete sau o conductă, folosind un fluier sau, dacă există vizibilitate spre exterior, atârnând o bucată de material alb sau deschis la culoare. În același timp, este important să îți protejezi căile respiratorii, acoperind gura și nasul cu o mască sau bucată de material, pentru a reduce inhalarea prafului. Aprinderea unei flăcări trebuie evitată, deoarece pot exista scurgeri de gaze care pot provoca incendii sau explozii.

Rolul asigurării în procesul de recuperare după cutremur

Chiar și în condițiile unei pregătiri corecte, efectele unui cutremur pot fi semnificative, mai ales din punct de vedere material. De aceea, pregătirea pentru cutremur nu se oprește la comportament și reacții. Un astfel de eveniment poate avea și un impact financiar semnificativ, iar protecția completă include și capacitatea de a face față consecințelor.

O primă măsură este deținerea unei asigurări obligatorii de locuință (PAD)asigurări obligatorii de locuință (PAD), care oferă protecție în cazul dezastrelor naturale, inclusiv cutremure, si oferă o despăgubire de până la 100.000 lei. Pentru o acoperire mai extinsă, o asigurare facultativă de locuință poate completa această bază, incluzând riscuri precum incendiul, explozia, furtuna, furtul sau vandalismul. Soluții de asigurare facultativă pentru locuință precum My Home permit adaptarea protecției la nevoile reale ale casei.

În același timp, protecția personală este la fel de importantă. Produse precum asigurarea de viață Protect, care acoperă inclusiv spitalizarea ca urmare a unui accident, sau asigurarea de sănătate SanaPro pot oferi sprijin financiar și acces la servicii medicale atunci când este nevoie.

Concluzie

Cunoașterea informațiilor privind siguranța în caz de cutremur este unul dintre cele mai importante lucruri pe care le putem face.

Nu putem controla momentul în care se produce un cutremur, dar putem controla cât de pregătiți suntem atunci când se întâmplă. Iar această pregătire începe cu lucruri simple, care devin esențiale în momentele critice.

Pentru că, în final, diferența o face nu informația în sine, ci modul în care o înțelegem și o aplicăm.

Resurse suplimentare:

Fiipregatit.ro, platforma Departamentului pentru Situații de Urgență – recomandări oficiale pentru cutremure și alte tipuri de situații de urgență

Harta clădirilor vulnerabile din București, care evidențiază imobilele cu risc seismic și, în culoarea mov, străzile care pot deveni inaccesibile în urma prăbușirii acestora

Urmărește-ne pe

Găsește un agent in apropiere

Găsește un agent in apropiere